ISLAM.

Am gasit o carticica scrisa de un mahomedan despre islam din care am extras cateva idei.
Mahomed (570-632)
Originar din Mecca(Arabia), a fost un negustor obisnuit, deosebit de cinstit (era denumit El Emin, în arabá ”integru” ) care a dus o viatá de simplitate si corecti-tudine.
In arabia, cu populatie deosebit de înapoiatá din punct de vedere cultural, pátrunsese cultul crestin despre un unic stápân al universului, Allah (Iehova la evrei, Got la englezi, dumnezeu la români, etc.) si circulau istorii populare contradictorii despre caracterul personalitátilor crestine si evreesti.
La 40 de ani, bogat fiind, Mahomed se retrage în munti pentru a medita la ignoranta din jurul sáu si la noile idei despre o lume mai buná.
In jurul anului 610 se reîntoarce la Mecca si începe sá propáváduiascá credinta în unicul stápân al universului, Allah si numeste marile pácate de care trebuie sá se fereascá omenirea: furtul, omuciderea, nedreptatea, etc. Propáváduieste egalitatea oamenilor prin nastere si responsabilitatea pentru faptele lor. Propáváduieste existenta unui sfârsit al lumii, moment când Allah va judeca pe fiecare dupá viata pe care a dus-o si va trimite pe fiecare dupá merit în iad sau rai.
Nereusind sá câstige adepti în Mecca, dupá 8 ani de prigonire ajunge în Medina (622) si devine cârmuitorul absolut al comunitátii de acolo. Aceastá strámutare (Hegira), marcheazá începutul calendarului musulman. Numele de Mahomed în Arabá înseamná “cel láudat”.
In timpul lui Mahomed se redacteazá Coranul care cuprinde învátáturile sale si este singurul text cu caracter religios redactat chiar în timpul vietii celui care l-a conceput.
Religia lui Mahomed se bazeazá pe urmátoarele:
1. Credinta în Allah - unicul stápân si creator al universului si omului;
2. Credinta în îngerii lui Allah;
3. Credinta în Coran;
4. Credinta în profetii lui Allah ( pâná la cel din urmá considerat,Mahomed: 124000 numár printre care se regáseste si Isus Hristos si alti profeti din alte tári si párti din lume, desi nu este nominalizat nici un nume);
5. Credinta în lumea de apoi, existenta raiului si iadului, precum si a judecátii de apoi care urmeazá dupá sfârsitul lumii.
Mahomedanii au îndatoriri sfinte:
1. Sálat-ul (rugáciunea de 5 ori pe zi, prima la sculare, dupá spálare si curátare a trupului, ultima la culcare sau miezul noptii);
2. Saum-ul (postul o luná pe an când musulmanii nu beau si nu se mânâncá nimic decât dupá asfintitul soarelui si se abtin de la pláceri);
3. Zekat-ul (obligatia pentru musulmanii cu situatia peste o anumitá limitá sá dea de pomaná cel putin 2,5% din bani unui om care a devenit recent musulman, unui cálátor sau unui datornic, fárá sá aibá vreo rásplatá sau folos pentru aceasta);
4. Hadj-ul (pelenirajul, îndatorirea sfântá pentru un musulman de a face cel putin odatá în viatá un drum la Mecca);
5. Djihadul (rázboiul sfânt, obligatia pentru orice musulman de a apára orice alt musulman sau stat musulman aflat în pericol).

SERIATUL este legislatia musulmaná si a fost schimbatá dealungul timpului si adaptatá vremurilor.

IN PRINCIPIU: Islamismul interzice îngrádirile morale, cere ca omul sá se bucure de viatá, sá lupte cinstit pentru o viatá mai buná si considerá stiinta un bun al omenirii. Mai mult decât oricare religie este un egalizator al tuturor natiunilor cu conditia sá fie islamice. Interzice ponegrirea altor profeti.Interzice crima, minciuna, furtul, adulterul, consumarea báuturilor alcoolice, cárnii de porc, a cárnii animalelor de pradá, otrávitoare si mortáciunilor, interzice sinuciderea si îmbrácámintea indecentá ( provocatoare) în public.