miercuri, 5 februarie 2014

4 destine si o greseala...




Erau patru adolescenţi care voiau sa trăiască aşa cum voiau ei, împotriva tuturor. Toţi aveau doar cu câteva luni mai mult de 14 ani, in afara de Igor care împlinea 15 si voia să îşi serbeze vârsta cu prietenii..

Igor era cel mai răsărit, de origine rusă, ortodox provenit dintr-o familie de emigranţi şi prieten cu Marisa. Fata era iubita lui de căteva luni,  provenea dintr-o familie emigrantă din Transilvania, trecuti la baptisti cu puţin timp înainte de a emigra. Atunci Marisa avea mai putin de 5 ani.
Ceilalti doi prieteni erau tot un cuplu. Eric,  un american  roscat de origine  irlaneză, catolic, iar Carla, nascuta si crescută în america, baptistă.
Era intr-o vineri, Igor avea la dispoziţie maşina fratelui său mai mare plecat la treburile lui dubioase. Dupa cursuri şi-au dat întâlnire. Toţi s-au asigurat de o învoire de la părinţii care şi aşa nu îi mai controlau de un timp. Igor avea să-i duca la o cabană la doar 50 km de oraş, lângă un lac unde pescuiau ei, Igor şi fratele său uneori.
Au  Încărcat maşina cu bere, ceva de mancare si ca să nu lipsească buna dispoziţie toţi luaseră la ei ecstazi,  Marisa care nu mai consumase droguri doar o doză, ceilalţi, cât reuşiseră să cumpere cu banii strânşi pentru această expediţie...
Prelungind timpul cu pregatiri care trebuia sa le asigure o distracţie când au plecat la drum era aproape întuneric. Igor care conducea nu băuse nimic dar Eric era de acum ameţit bine. Chiar si fetele aveau câte o doză de bere începută în mână când au urcat în maşină.
- Cât este ceasul întreba Igor mereu. Să mă anuntţaţi când este ora 19 si 20
La ora 19 şi douăzeci a declarat că acum are 15 ani şi a cerut o bere ca să serbeze...
In vânzoleala generală, Igor a pierdut direcţia şi nu a observat maşina care era oprită la marginea drumului şi pe şoferul care îi ieşise înainte pentru a cere ajutor. Igor l-a lovit uşor pe om fără să îşi de seama dar omul s-a dezechibibrat şi a căzut.. Igor a oprit când Marisa si Carla au început să ţipe.
Toţi au coborât şi s-au întors la locul accidentului. Eric si-a luat si sticla de bere pe care o deschisese când Igor a cerut o bere, bere din care sărbătoritul încă nu apucase să bea.  .
Când au ajuns la maşină au dat de soţia şoferului care gesticula şi striga la ei. Agita telefonul şi ameninţa că vor plăti pentru ce au făcut...Igor şi fetele au încercat să vadă ce era cu şoferul căzut pe şosea.
Eric s-a apropiat de soţia şoferului cu gând  să o potolească fără alt gând dar când femeia l-a împins strigând că este un beţiv care va face puşcărie, fără să se gândească, i-a dat cu sticla de bere în cap. Lovitura a trantit-o la pământ moartă pe loc.
Dupa câteva momente de derută, au hotărât să ia trupurile celor doi cu ei şi să le îngroape la cabana, in pădure.Masina lor nu părea să prezinte urme de la lovitură deci poate nu vor fi descoperiţi... In câteva minute aveau să ajungă. Nu mai era mult de mers.
Au lăsat trupurile celor doi în fata cabanei şi au început să bea încercând să uite de problema în care intraseră. Au luat droguri şi până a doua zi dimineaţa nu au mai stiut de ei. Abia pe la prânz s-au hotărât să îngroape trupurile.
In timp ce săpau a apărut o maşină. Cei patru tineri cu capul plin de droguri şi de băutură nu înţelegeau ce spunea omul. Au înţeles însă ca sunt ameninţaţi cu pedeapsa divină .
Igor s-a proţăpit în faţa lui şi cu un râs care l-a înspăimântat pe om a început să ţipe:
- Eric, ai auzit ce spune ăsta? Cică ne-a văzut Dumnezeu şi vom primi pedeapsa în ceruri
- Pe el ! A răspuns Eric năpustindu-se asupra omului la fel ca fetele care nu se gândisera la ce va urma.
Băieţii erau cu lopetile în mână aşa că au lovit omul iar fetele ca nişte descreierate l-au călcat în picioare cuprinse de o isterie generala. Până s-a înserat au săpat şi au băut îngropînd cele trei cadavre.
Au adormit care unde au apucat. Duminica s-au trezit pe la prânz. Era timpul de întors.
Am avut cel mai ciudat vis din viata mea a spus Marisa. Si eu a recunoscut Carla. Poate ar trebui sa îmi povestestiţi visul vostru caci şi eu am visat a recunoscut Igor..
- Si eu am visat ceva a recunoscut Eric. A fost de la droguri... ca prea părea ceva real. A fost aproape  ceva real... 
Nimeni însă nu a vrut să povestească atunci ce a visat. Au plecat şi au  căutata să îşi stergă urmele.
Poliţia nu a descoperit crimele. Cei patru adolescenţi prieteni s-au despărţit la sfârşitul acelui an de şcoală fără să mai discute între ei, vreodată, de ce s-a întâmplat în pădure.
Igor a povestit însă fratelui său ce s-a întâmplat. Fratele lui Igor s-a asigurat că maşina cu pricina dispare la fel ca si alte urme ale întâmplarii. Apoi a plecat cu Igor în alt stat din America. Ivan şi fratele lui Igor au trăit poveşti întunecate care s-au sfârşit cu închisoarea pentru Igor. În închisoare Igor participa mereu la discuţiile cu pastorul protestant care încerca sa  convertească la mântuire sufletele rătăcite ale puşcăriaşilor. Igor se căia sincer pentru toate păcatele făcute ...
Igor nu a acceptat botezul baptist şi continua să îşi facă cruce. Purta la gât o iconiţă dată lui de mama sa când a fugit împreună cu fratele lui din Rusia, dar îi plăcea să citească din biblie..
Pastorul îşi punea mare nădejde în mântuirea sa şi insista cu îndrumarea lui ori de câte avea ocazia. 
Igor mai avea o lună şi obţinea eliberarea şi doar două zile până împlinea 30 de ani când a aflat că fratele lui a murit . Căzuse de la etajul 12 al unui hotel unde era cazat de numai 9 ore. Poliţia a declarat accidentul sinucidere deşi se bănuia că ar fi putut fi un caz de reglare de conturi între ruşi.
Igor  s-a închis în el. Nu a plâns când a aflat vestea..
Pastorul baptist a cerut să vorbească cu el. Atunci Igor plângând i-a mărturisit că se căieşte pentru viaţa pe care a dus-o şi că atunci când va ieşi din închisoare se va schimba. Emoţionat şi printre lacrimi i-a povestit pastorului visul din noaptea de dupa aventura aceea de la cabana din padure. Nu i-a mîrturisit decât visul, nu si întâmplarea aşa că pastorul a interpretat visul ca urmare a mortii fratelui său..
Igor împlinea 30 de ani chiar în ziua când l-a vizitat pastorul baptist.
Cînd a iesit din închisoare Igor a descoperit că era singurul moştenitor al banilor fratelui său. Erau uimitor de mulţi. Igor a mai descoperit că nu mai avea nici o rudă în viaţă. In timp cât fusese în închisoare, Ivan îi ascunsese stirele despre moartea părinţilor iar alţi fraţi sau surori nu mai avea. De alte rude nu îsi amintea.
Descumpănit de banii lăsati de fratele său Igor a căutat o biserica ortodoxă să se mărturisească, să obţină iertarea păcatelor şi un sfat bun. Preotul i-a ascultat mărturisirile şi speriat de căinţa sa disperată  l-a sfătuit să marturisească la poliţie crimele şi dea banii pe care i-a lăsat fratele său, să nu se folosească de ei. Igor l-a ascultat si a donat banii unei organizaţii umanitare care sprijină rusii emigranti dar nu a vrut să se predea la poliţie aşa că a rămas pe langa preotul caruia i se spovedise.
Impresionat de căinţa sa disperata, preotul care tocmai se pregătea pentru un drum la mânăstirea ruseasca Sfantul Pantelimon  de pe muntele Athos.  l-a luat cu el şi pe Igor care astfel a reusit să fie primit acolo călugăr şi acolo a rămas, rgându-se până la sfarşitu vieţii sale pentru iertare.

 Marisa, prietena lui Igor a rămas la scoala unde era colegă de clasă cu cu ceilalţi participanţi la cele trei crime doar până la sfârşitul anului şcolar după care a schimbat scoala dar nu şi felul de viaţă. Apăsată de secretul din pădure începuse să bea şi să se drogheze. Părinţii baptişti nu reuşeau să o aducă pe calea credinţei. Comunitatea se ruga pentru ea fără rezultat.
Marisa nu şi-a terminat scoala şi la 18 ani a fugit de acasă. Ascundea secretul care nu era doar al ei aşa ca orice referire la mantuire de care vorbeau părinţii o răscolea peste puterea ei de a se stăpâni.
Singură, fără părinţii care din dragoste o sufocau,  a reuşit să se controleze mai bine.
Era  5 decembrie, tot într-o vineri şi Marisa împlinea  21 de ani. A fost găsită de proprietareasă în casă inconştientă, drogată şi beată aşa că aceasta a chemat salvarea.
Cand şi-a revenit, lângă Marisa era un doctor drăguţ si atent care o ţinea de mână şi  o întreba ce s-a întâmplat cu ea. Doctorul care era psiholog voia să o consilieze psihic.
Marisa i-a povestit visul dar nu şi întâmplarea din seara aceea când ea şi prietenii ei au ucis 3 oameni. Doctorul nu a insistat cu întrebările si după ce a ascultat visul a lăsat-o să se calmeze.
Când s-a externat doctorul a invitat-o pe Marisa la un centru de recuperare psihologică unde activa el în calitate calitate de voluntar. La sfatul psihologului Marisa şi-a terminat scoala si a urmat un curs în urma căruia a devenit asistentă medicală. Era apreciată de doctorul cu care colabora..
Avea  28 de ani şi  credea că şi-a găsit echilibrul.  Relatia cu acest doctor îi completa viaţa chiar dacă nu o considera ceva de viitor. Avea o legătura de 3 luni cu Marius, aşa se numea doctorul,  când acesta  i-a propus să îl întovărăşească în Africa la o misiune umanitară. A avut un şoc si chiar în acea noapte a a avut din nou visul care o speria. S-a trezit ţipând Marisa a povestit lui Marius visul dar nu şi întâmplarea din pădure.apoi l-a întrebat dacă vrea să afle şi care este motivul pentru care a visat.
Marius i-a răspuns că dacă merge cu el în Africa poate va trebui să afle dar numai atunci când va socotio ea că este necesar. Marisa a plecat cu Marius în Africa. Nu i-a vorbit însa niciodată despre prietenii eişi crimele de la cabana.  Marius şi-a dat însă seama că ceva grav  s-a întâmplat în viaţa ei
Marisa avea 38 de ani când Marius s-a întoars în SUA, ea însă a râmas acolo până la sfârşitul vieţii sale, devotată misiunii în care se angajase Nu a ţinut însă legătura nici cu rudele nici cu alte persoane din trecutul ei. Marisa nu s-a căsătorit niciodată. Nu a avut copii şi a murit la 56 de ani. Inainte de a muri a ţinut să mărturisească cele trei crime din pădure şi să ceară cu disperare iertare lui Dumnzeu.

Eric, roscovanul irlandez a fost singurul care a terminat şcoala şi a terminat chiar o facultate. A reuşit să devina inginer. Nu a strălucit printre colegi dar nici nu a fost codaş. Familia era înstărită şi deţinea mai multe fabrici precum si acţiuni majoritare la o societate prospera de care urma să se ocupe el. Familia lui s-a mutat din orasul în care se întâmplase crimele chiar înainte de a se termina anul cu pricina asa că Eric a fost scutit de prezenţa celorlalţi prieteni şi tovarăşi de vinovăţie.
Eric nu şi-a făcut imediat mustrări de conştiinţă referitor la cele trei crime la care participase. Punea totul pe seama rusului cu care nu mai avea nici o legătura. Si-a ţinut totuşi gura şi nu a povestit nimănui ce se întâmplase.
In facultate, pe la 23 de ani,  a avut o prietenă care a rămas însărcinată. Erau amândoi hotărâţi să scape de copil, prietena lui trebuia să facă avort cand Eric a avut din nou visul acela din noaptea crimelor. Apăsat de vinovăţie si fără să ştie nici el cum, a intrat în prima bisertcă catolica care i-a ieşit în cale şi s-a spovedit.
Preotul a rămas fără grai.
Apoi, cum  Eric nu pleca peotul l-a întrebat dacă mai are ceva pe suflet.
Eric i-a zis preotului despre avort iar preotul i-a spus că dacă aşteaptă iertare de la Dumnezeu, copilul trebuie să se nască iar el să se căsătorească cu mama.
Eric a acceptat sfatul preotului si se pare că totul s-a schimbat pentru el. A devenit alt om.
Si-a asumat paternitatea. S-a căsătorit, a avut un baitel si a reuşit să fie nu doar un tată bun ci şi un inginer şi om de afaceri bun. A ţinut permanent legătura cu acel preot caruia i se confesase şi care a ştiut să pătrundă în sufletul lui păcătos, ajutându-l.
A murit de bătrâneţe în patul lui, înconjurat de familie. Oamenii spuneau că este un om cu mare credinţă de sufletul căruia  Dumnezeu se va îndura la timpul judecăţii sale

Carla, fosta prietenă a lui Eric din acea perioadă stranie a avut cele mai mari probleme şi cea mai chinuită viaţăi. După plecarea lui Eric, a devenit dependentă de droguri. La 30 de ani era o epava. Parintii au internat-o pentru  dezintoxicare.  Când a ieşit a îmbrăţişat credinţa şi a vrut să se boteze. Pentru părinţi a fost o mare bucurie.
Inainte de a se boteza pastorul baptist a avut câteva discuţii cu ea cerându-i să-i spună ce păcate o apasă.
Carla i-a povestit depre crimele la care participase. Pastorul îngrozit a sfătuit-o să spună totul poliţiei. Fără să se găndească la consecinţe Carla a făcut mărturisiri complete la Politie. Trecusera mai mult de 16 ani . Igor era călugăr la muntele Athos, Marisa în Africa, Eric terminase studiile la Cambridge., era un tătic respectabil şi gestiona afacerile familiei sale.
Carla a mers cu politia la locul unde ştia că avusese loc crimele, la cabana..
Cabana nu mai exista. Ivan, fratele lui Igor îi dăduse foc. Nici cadavrele nu mai erau acolo. Fratele lui Igor le mutase. Cine stie unde le dusese si cine stie daca nu fusesera arse odata cu casa. Nimic nu mai era ca inainte. Acolo era acum un hotel si un ansamblu turistic. Cand politia a discutat cu Eric, acesta s-a făcut că abia îşi aminteşte de Carla dar nu îşi amintea de nici un weekend petrecut cu ea la o cabană, iar depre crime a declarat ca probabil Carla care se droga pe atunci amestecase niste povesti de care auzise.
Carla a fost internată la psihiatrie şi botezul ei s-a amânat.   
Orice încercare de a convinge pe cineva cu povestea ei, a eşuat.
Abia pe la 36 de ani Carla si-a acceptat soarta si a înţeles că indiferent cât de vinovata este de acele crime nu ea este în măsura sa facă dreptate. Dreptate face numai Dumnezeu.
Carla a plecat de lângă părinţi si a adoptat un cult neoprotestant. S-a căsătorit cu un coreligionar de al său căruia îi murise soţia şi avea doi copii. Carla a fost o mamă devotata acelor copii ca şi cum ar fi fost ai ei aşa ca a rămas mama lor chiar şi după ce soţul său şi tatăl adevărat al copiilor a murit.

Ce a visat oare fiecare din cei patru  de erau aşa speriaţi de vis? Si care a fost cel mai păcătos din cei patru? Oare a iertat Dumnezeu pe vreunul din ei?

Toţi patru au avut aproape acelaşi vis. Toţi au revăzut ca şi cum ar fi fost in afara evenimentelor cea de a treia crimă a lor. Au revăzut în vis cum acel om îi ameninţa cu pedeapsa divină. S-au revăzut in vis cum s-au năpustit asupra omului şi l-au limşat.
Poate unul s-a văzut pe el însuşi iar altul pe ceilalţi dar toţi au visat cum după ce au aruncat trupul în groapă, trupul celui mort s-a ridicat singur din groapă, însângerat cu privirea fixă spre ei.
Acea privire n-a putut fi uitată de nici unul din cei patru păcătoşi. Toţi au visat trupul ridicându-se din groapă, însângerat, în tăcere, cu privirea de neutat…
După aceasta parte a visului care a fost aproape identica la toti patru, visul a fost diferit la fiecare.
-Igor a visat cum femeia ucisă de Eric s-a aşezat în genunchi în faţa lui si a început să plângă. Treptat chipul femeii s-a transformat în chipul mamei sale care i-a spus cu blândeţe : „Igor dragul meu, ce ai făcut dragule?”
-Mariisa a visat cum privirea bărbatului însângerat a devenit mânioasă, apoi s-a transformat îluând chipul pastorului de la biserica baptistă frecventată de părinţii ei. Pastorul a arătat cu degetul spre ea şi a tipat astfel ca strigătul acela i-a răsunat în urechi toată viata : „Vei arde în iad, păcătoaso !”
- Eric a visat cum bărbatul ucis de ei se înălţa la cer fără să îşi ia privirea de la el, iar un glas care părea a lui însuşi striga, :”Iartă-i Doamne că nu ştiu ce fac !”
- Carla, care a visat şi ea bărbatul acela însângerat care se ridica din groapă, a visat cum sub privirea lui pătrunzătoare se dădea înapoi. S-a tot dat înapoi până ce a căzut într-o altă groapă săpată în spatele ei. S-a trezit într-un ţipăt, încercând în vis să scape din groapa în care căzuse.
Visurile acestea i-au bantuit toată viaţa.